tuberculat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TUBERCULÁT, -Ă, tuberculați, -te, adj. (Despre plante). Cu tuberculi. ♦ (Despre unele organe) Acoperit cu mici tuberculi sau proeminențe. – Din
fr. tuberculé.tuberculat (Dicționar de neologisme, 1986)TUBERCULÁT, -Ă adj. (
Despre plante) Cu tubercule; tuberos; (
despre unele organe) acoperit cu mici tubercule sau proeminențe. [<
tubercul +
-at].
tuberculat (Marele dicționar de neologisme, 2000)TUBERCULÁT, -Ă adj. (despre plante) cu tuberculi; tuberos; (anat.; despre unele organe) acoperit cu mici tuberculi sau proeminențe. (< fr.
tuberculé)
tuberculat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)tuberculát adj. m.,
pl. tuberculáți; f. tuberculátă, pl. tuberculátetuberculat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TUBERCULÁT, -Ă, tuberculați, -te, adj. (Despre plante) Cu tuberculi. ♦ (Despre unele organe) Acoperit cu mici tuberculi sau proeminențe. — Din
fr. tubercule.