tubare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TUBÁRE, tubări, s. f. Operație de introducere a unei coloane de tuburi de oțel în gaura unei sonde, pentru consolidarea pereților acesteia. – Din
tub.tubare (Dicționar de neologisme, 1986)TUBÁRE s.f. Operația de introducere a unei coloane de tuburi de oțel în gaura unei sonde, pentru consolidarea pereților acesteia. [<
tub].
tubare (Marele dicționar de neologisme, 2000)TUBÁRE s. f. acțiunea de a tuba. ◊ introducere a unei coloane de tuburi metalice în gaura unei sonde, pentru consolidarea pereților acesteia. (< tuba)
tubare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)tubáre s. f.,
g.-d. art. tubắrii; pl. tubắritubare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TUBÁRE, tubări, s. f. Operație de introducere a unei coloane de tuburi de oțel în gaura unei sonde, pentru consolidarea pereților acesteia. — Din
tub.