tușieră (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TUȘIÉRĂ, tușiere, s. f. Cutie de metal care conține o perniță îmbibată cu tuș, folosită la umezirea ștampilei, înainte de aplicarea ei. [
Pr.:
-și-e-] –
Tuș +
suf. -ieră.tușieră (Dicționar de neologisme, 1986)TUȘIÉRĂ s.f. Cutie de metal care cuprinde o perniță îmbibată cu tuș, folosită la umezirea ștampilei. [Pron.
-și-e-. / <
tuș +
-ieră].
tușieră (Marele dicționar de neologisme, 2000)TUȘIÉRĂ s. f. cutie de metal cu o perniță îmbibată cu tuș, la umezirea ștampilei. (< tuș
1 + -ieră)
tușieră (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)tușiéră (-și-e-) s. f.,
g.-d. art. tușiérei; pl. tușiéretușieră (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TUȘIÉRĂ, tușiere, s. f. Cutie de metal care conține o perniță îmbibată cu tuș, folosită la umezirea ștampilei, înainte de aplicarea ei. [
Pr.: -
și-e-] —
Tuș +
suf. -
ieră.