trântoriță - explicat in DEX

trântoriță (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
TRẤNTORIȚĂ, trântorițe, s. f. Femeie care nu vrea să muncească și trăiește de pe urma muncii altora. – Trântor + suf. -iță.

trântoriță (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
trấntoriță s. f., g.-d. art. trấntoriței; pl. trấntorițe

trântoriță (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TRẤNTORIȚĂ, trântorițe, s. f. Femeie care nu vrea să muncească și trăiește de pe urma muncii altora. — Trântor + suf. -iță.