trust - explicat in DEX

trust (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
TRÚST, trusturi, s. n. Monopol în cadrul căruia proprietatea asupra unor întreprinderi este unificată, proprietarii lor devenind acționari, iar producția și finanțele întreprinderilor respective fiind reglementate de un consiliu de administrație. – Din fr. trust, (2) după rus. trest.

trust (Dicționar de neologisme, 1986)
TRUST s.n. 1. (În economia capitalistă) Formă de monopol în care întreprinderile care s-au contopit își pierd independența comercială, de producție și juridică, fiind subordonate unei administrații unice. 2. (În economia socialistă) Formă de organizare a întreprinderilor în care se unesc unitățile unei anumite ramuri sau din ramuri diferite, de obicei separate teritorial (uzine, unități comerciale etc.). [< engl., fr. trust, cf. rus. trest].

trust (Marele dicționar de neologisme, 2000)
TRUST s. n. întreprindere economică sau financiară importantă care reunește mai multe societăți (industriale, comerciale etc.) sub o conducere unică, cu scopul de a asigura monopolul asupra unui produs sau a unui sector. (< fr., engl. trust)

trust (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
trust s. n., pl. trústuri

trust (Dicționaru limbii românești, 1939)
*trust n., pl. urĭ (fr. [d. engl.] trust). Sindicat (cartel) de speculanțĭ făcut p. a acapara mărfurile orĭ valorile și a le vinde maĭ scump.

trust (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TRUST, trusturi, s. n. Formă de fuziune a intereselor unei companii prin integrarea orizontală sau verticală a producției, prin împărțirea pieței, prin practicarea unor discriminări comerciale față de parteneri etc. — Din fr. trust, (2) după rus. trest.