tropotit(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) TROPOTÍT,tropotituri, s. n. (Pop.) Tropot. – V. tropoti.
tropotit(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) tropotít (pop.) s. n., pl. tropotíturi
tropotit(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) TROPOTÍT,tropotituri, s. n. (Pop.) Tropot. — V. tropoti.