tropotire(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) TROPOTÍRE,tropotiri, s. f. (Pop.) Acțiunea de a tropoti și rezultatul ei. – V. tropoti.
tropotire(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) tropotíre (pop.) s. f., g.-d. art. tropotírii; pl. tropotíri
tropotire(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) TROPOTÍRE,tropotiri, s. f. (Pop.) Acțiunea de a tropoti și rezultatul ei. — V. tropoti.