tropic - explicat in DEX

tropic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
TRÓPIC¹, tropice, s. n. 1. Fiecare dintre cele două paralele situate la latitudinea de 23°27' nord sau sud de ecuatorul terestru, unde, în timpul celor două solstiții, Soarele trece la zenitul locului. 2. (La pl.) Zonă, regiune aflată în jurul celor două tropice (1). ◊ Loc. adj. De tropice = din regiunea tropicală. – Din fr. tropique, lat. tropicus.

tropic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
TRÓPIC², -Ă, tropici, -ce, adj. (Livr.) Referitor la tropi²; figurat, metaforic. – Din fr. tropique.

tropic (Dicționar de neologisme, 1986)
TRÓPIC, -Ă adj. (Liv.) Referitor la tropi; care se referă la o anumită folosire a cuvintelor în funcție stilistică; figurat; tropologic. // Element secund de compunere savantă cu semnificația „(relativ la o) mișcare”, „tendință de mișcare într-o anumită direcție”, „tropism”. [Cf. fr. tropique < it. trope, germ. tropisch].

tropic (Dicționar de neologisme, 1986)
TRÓPIC s.n. Fiecare dintre cercurile imaginare de pe suprafața Pământului situate la latitudinea de 23⁰ 27' nord și sud. ♦ (La pl.) Zonă, regiune aflată în jurul celor două tropice; zonă tropicală. // adj. An tropic = interval de timp care se scurge între două treceri consecutive ale Soarelui prin același punct al ecuatorului. [< fr. tropique, cf. gr. tropikos].

tropic (Marele dicționar de neologisme, 2000)
TRÓPIC¹ I. s. n. fiecare dintre cele două paralele de pe globul terestru la latitudinea de 2³ș2⁷', nord (T ŭl Cancerului sau al Racului) și sud (T ŭl Capriconului). ◊ (pl.) zonă, regiune situată în jurul celor două tropice. II. adj. an ~ = interval de timp între două treceri consecutive ale Soarelui prin același punct al ecuatorului. (< fr. tropique, lat. tropicus)

tropic (Marele dicționar de neologisme, 2000)
TRÓPIC², -Ă adj. referitor la tropi (2); figurat, alegoric. (< fr. tropique)

tropic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
trópic s. n., pl. trópice

tropic (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
tropic n. fiecare din cele două cercuri paralele cu ecuatorul, corespunzând cu cele două linii ce soarele pare a descris în solstițiul de vară (tropicul Cancerului) și în solstițiul de iarnă (tropicul Capricornului).

tropic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TRÓPIC¹, tropice, s. n. 1. Fiecare dintre cele două paralele situate la latitudinea de 23°27’ nord sau sud de ecuatorul terestru, unde, în timpul celor două solstiții, Soarele trece la zenitul locului. 2. (La pl.) Zonă, regiune aflată în jurul celor două tropice (1). ◊ Loc adj. De tropice = din regiunea tropicală. — Din fr. tropique, lat. tropicus.

tropic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TRÓPIC², -Ă, tropici, -ce, adj. Referitor la tropi²; figurat, metaforic. — Din fr. tropique.