trișcă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TRÍȘCĂ, triște, s. f. Vechi instrument muzical popular de suflat, făcut din trestie, soc etc., asemănător cu un fluier fără găuri. ♦ Fiecare dintre tuburile sonore ale cimpoiului; țurloi. –
Et. nec.