triolet - explicat in DEX

triolet (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
TRIOLÉT, triolete, s. n. 1. Poezie de opt (sau șapte) versuri (de câte opt silabe fiecare), în care primul vers este identic cu al patrulea și cu al șaptelea, iar al doilea cu al optulea. 2. Grup de trei note de valoare egală, care se execută în timpul necesar pentru executarea a două dintre ele. [Pr.: tri-o-] – Din fr. triolet.

triolet (Dicționar de neologisme, 1986)
TRIOLÉT s.n. 1. (Muz.) Grup de trei note egale ca valoare, care se execută într-o singură bătaie, în loc de două note. 2. Poezie cu formă fixă, asemănătoare rondelului, alcătuită din opt versuri, dintre care primul, al patrulea și al șaptelea vers sunt identice. [Pron. tri-o-, var. trioletă s.f. / < fr. triolet].

triolet (Marele dicționar de neologisme, 2000)
TRIOLÉT s. n. 1. (muz.) diviziune ritmică specială din trei note de durată egală cu aceea a două note obișnuite; triolă. 2. poezie cu formă fixă, asemănătoare rondelului, cu două rime, din opt versuri octosilabice, dintre care primul, al patrulea și al șaptelea fiind identice. (< fr. triolet)

triolet (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
triolét (tri-o-) s. n., pl. trioléte

triolet (Dicționaru limbii românești, 1939)
*triolét n., pl. e (fr. triolet). Poezioară de opt versurĭ dintre care primu se repetă după al treilea, apoĭ tot primu și al doilea se repetă după al șaselea. Muz. Grup de treĭ note care valorează doŭă. (P. a-l indica, se pune un 3 deasupra saŭ dedesupt [!]).

triolet (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TRIOLÉT, triolete, s. n. 1. Poezie de opt (sau șapte) versuri (de câte opt silabe fiecare), în care primul vers este identic cu al patrulea și cu al șaptelea, iar al doilea cu al optulea. 2. (Muz.) Grup de trei note acoperind o unitate metrică de două sau de patru note. [Pr.: tri-o-] — Din fr. triolet.