trigonometric - explicat in DEX

trigonometric (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))
TRIGONOMÉTRIC, -Ă, trigonometrici, -e, adj. Referitor la trigonometrie; de care se ocupă trigonometria. – Fr. trigonométrique.

trigonometric (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
TRIGONOMÉTRIC, -Ă, trigonometrici, -ce, adj. Care aparține trigonometriei, referitor la trigonometrie; de care se ocupă trigonometria. ♦ Cerc trigonometric = cerc cu raza egală cu unitatea și cu sensul de măsurare al arcelor invers aceluia al acelor ceasornicului. Funcție trigonometrică = fiecare dintre funcțiile sinus, cosinus, tangentă, cotangentă, secantă și cosecantă. – Din fr. trigonométrique.

trigonometric (Dicționar de neologisme, 1986)
TRIGONOMÉTRIC, -Ă adj. Care ține de trigonometrie, referitor la trigonometrie. ♦ Cerc trigonometric = cerc cu raza egală cu unitatea și cu sensul de măsurare a arcelor invers aceluia al acelor unui ceasornic; funcție trigonometrică = fiecare dintre funcțiile sinus, cosinus, tangentă, cotangentă, secantă și cosecantă. [< fr. trigonométrique].

trigonometric (Marele dicționar de neologisme, 2000)
TRIGONOMÉTRIC, -Ă adj. referitor la trigonometrie. ♦ cerc ~ = cerc cu raza egală cu unitatea și cu sensul de măsurare a arcelor invers aceluia al acelor unui ceasornic; funcție ~ă = fiecare dintre funcțiile sinus, cosinus, tangentă, cotangentă, secantă și cosecantă. (< fr. trigonométrique)

trigonometric (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
trigonométric (-me-tric) adj. m., pl. trigonométrici; f. trigonométrică, pl. trigonométrice

trigonometric (Dicționaru limbii românești, 1939)
*trigonométric, -ă adj. (d. trigon și -metric din geo-metric). De trigonometrie: calcul trigonometric. Adv. Pin [!] trigonometrie: a calcula trigonometric.

trigonometric (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TRIGONOMÉTRIC, -Ă, trigonometrici, -ce, adj. Care aparține trigonometriei, referitor la trigonometrie; de care se ocupă trigonometria. ◊ Cerc trigonometric = cerc cu raza egală cu unitatea și cu sensul de măsurare al arcelor invers aceluia al acelor ceasornicului. Funcție trigonometrică = fiecare dintre funcțiile sinus, cosinus, tangentă, cotangentă, secantă și cosecantă. — Din fr. trigonométrique.