trigger - explicat in DEX

trigger (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
TRÍGGER s. n. Circuit electronic cu două stări distincte a cărui declanșare se face prin impuls exterior. [Pr.: trígăr] – Cuv. engl.

trigger (Dicționar de neologisme, 1986)
TRÍGGER s.n. 1. (Fiz.) Triodă cu catod rece, servind ca releu sau ca tub de amortizare. 2. (Biol.) Factor declanșator care pune în mișcare un șir de acțiuni și reacțiuni, de minimă contribuție energetică. [< engl. trigger].

trigger (Marele dicționar de neologisme, 2000)
TRIGGER [TRÍGĂR] s. n. 1. triodă cu catod rece ca releu sau ca tub de amorsare. 2. (biol.) factor declanșator care pune în mișcare un șir de acțiuni și reacții, de minimă contribuție energetică. (< engl. trigger)

trigger (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
trígger (angl.) [pron. trígăr] s. n., pl. tríggere

trigger (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TRÍGGER, triggere, s. n. Triodă cu catod rece, folosită ca releu sau ca tub de amorsare. [Pr.: trígăr] — Cuv. engl.