trigemen (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TRIGÉMEN, trigemeni, adj. (În sintagma)
Nerv trigemen = a cincea pereche de nervi cranieni, care asigură sensibilitatea feței și inervarea mușchilor maxilari inferiori. – Din
it. trigemino (după
gemen).trigemen (Dicționar de neologisme, 1986)TRIGÉMEN adj.m. Nerv trigemen = a cincea pereche de nervi cranieni, care asigură sensibilitatea feței și inervarea mușchilor maxilari inferiori. [< lat.
trigeminus, cf. fr.
trijumeau].
trigemen (Marele dicționar de neologisme, 2000)TRIGÉMEN I.
adj. nerv ~ = a cincea pereche de nervi cranieni care asigură sensibilitatea feței și inervarea mușchilor maxilari inferiori. II. s. m. pl. tripleți. (< lat.
trigeminus)
trigemen (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!trigémen adj. m.,
s. m.,
pl. trigémenitrigemen (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TRIGÉMEN, trigemeni, adj. (în sintagma)
Nerv trigemen = a cincea pereche de nervi cranieni, care asigură sensibilitatea feței și inervarea mușchilor maxilari inferiori. — Din
it. trigemino (după
gemen).