triftor(Dicționarul etimologic român, 1958-1966) tríftor (-re), s. n. – Pîlnie. Germ. Trichter (Scriban).
triftor(Dicționaru limbii românești, 1939) tríftor n., pl. e (germ. trichter, d. lat. *traictarium, *trajectarium, d. traicere, a trece. V. trec). Trans. Arg. Pîlnie.