trico - explicat in DEX

trico (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
TRICÓ s. n. v. tricou.

trico (Dicționar de neologisme, 1986)
TRICO¹– Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) păr”, „pilos”. [Var. triho-. / < it. trico-, fr. tricho-, cf. gr. thrix, trichos].

trico (Dicționar de neologisme, 1986)
TRICO²– v. triho²–.

trico (Dicționar de neologisme, 1986)
TRICÓ s.n. v. tricou.

trico (Marele dicționar de neologisme, 2000)
TRICO-, -TRICHÍE, -TRÍH elem. „păr, pilozitate”, „cil, flagel”. (< fr. tricho-, -trichie, -triche, cf. gr. thrix, thrikhos)

trico (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TRICÓ s. n. v. tricou.