treizeci (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TREIZÉCI num. card. Număr care are în numărătoare locul între douăzeci și nouă și treizeci și unu și care se indică prin cifra 30 sau XXX. ◊ (Adjectival)
Are treizeci de ani. ◊ (Substantivat)
Scrie un treizeci pe tablă. ◊ (Cu valoare de
num. ord.)
Tomul treizeci. ◊ (Formează numeralul adverbial corespunzător)
De treizeci de ori. ◊ (Formează numeralul multiplicativ corespunzător)
De treizeci de ori pe atâta. ◊ (Precedat de „câte”, formează numeralul distributiv corespunzător)
Câte treizeci de părți. –
Trei +
zece.treizeci (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)treizéci num.;
30/XXXtreĭzecĭ (Dicționaru limbii românești, 1939)treĭ-zécĭ num. De treĭ orĭ zece:
ceĭ treĭ-zecĭ de tiranĭ din Atena.treizeci (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)treizeci num. de trei ori zece;
treizeci și una, un fel de joc în cărți.
treizeci (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TREIZÉCI num. card. Număr care are în numărătoare locul între douăzeci și nouă și treizeci și unu și care se indică prin cifra 30 sau XXX. ◊ (Adjectival)
Are treizeci de ani. (Substantivat)
Scrie un treizeci pe tablă. ◊ (Cu valoare de
num. ord.)
Tomul treizeci. ◊ (Formează numeralul adverbial corespunzător)
De treizeci de ori. ◊ (Formează numeralul multiplicativ corespunzător)
De treizeci de ori pe atâta. (Precedat de „câte”, formează numeralul distributiv corespunzător)
Câte treizeci de părți. —
Trei +
zece.