tresărire - explicat in DEX

tresărire (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
TRESĂRÍRE, tresăriri, s. f. Acțiunea de a tresări și rezultatul ei; tresăritură. – V. tresări.

tresărire (Dicționar de neologisme, 1986)
TRESĂRÍRE s.f. Acțiunea de a tresări și rezultatul ei; zvâcnire. [< tresări].

tresărire (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
tresăríre s. f., g.-d. art. tresărírii; pl. tresăríri

tresărire (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
tresărire f. mișcare subită și involuntară.

tresărire (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TRESĂRÍRE, tresăriri, s. f. Acțiunea de a tresări și rezultatul ei; tresăritură. — V. tresări.