trelalela (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)tréla-léla adv. (reg.) într-o doară, aiurea, fără rost.
trelalela (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)tréla-léla (
pop.)
adv.trelalela (Dicționaru limbii românești, 1939)tréla-léla adv. (imit.).
Est. Fam. A umbla trela-lela (Cr.), a umbla lela, a umbla cranga, a hoĭnări, a umbla ca să perzĭ [!] timpu orĭ căscînd gura. V.
tralalá.trelalela (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)trela-lela adv. Mold. într’o doară:
umblă trela-lela în puterea iernii pe la tărăbile jidovești CR. [Onomatopee ce exprimă un umblet încoace și încolo fără un scop anumit; v.
lela].