travertin (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TRAVERTÍN s. n. Tuf calcaros care se poate lustrui ca marmura și care se folosește ca piatră de construcție. – Din
fr. travertin, it. travertino.travertin (Dicționar de neologisme, 1986)TRAVERTÍN s.n. Tuf calcaros care se găsește în împrejurimile orașului Tivoli (Italia) și care se poate lustrui ca marmura. [Cf. it.
travertino, fr.
travertin].
travertin (Marele dicționar de neologisme, 2000)TRAVERTÍN s. n. tuf calcaros, alb-cenușiu, care se poate lustrui ca marmura, în construcții la placarea ornamentală a fațadelor, a holurilor etc. (< fr.
travertin, it.
travertino)
travertin (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)travertín s. n.travertin (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TRAVERTÍN s. n. Tuf calcaros compact, folosit ca material de construcție și de ornament. — Din
fr. travertin,
it. travertino.