traversieră (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TRAVERSIÉRĂ, traversiere, s. f. Lanț folosit pentru a ridica ancorele care nu intră în mare. [
Pr.:
-si-e-] – Din
fr. traversière.traversieră (Dicționar de neologisme, 1986)TRAVERSIÉRĂ s.f. (
Mar.) Lanț folosit pentru a ridica ancorele care nu intră în mare. [Pron.
-si-e-. / < fr.
traversier].
traversieră (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)traversiéră (-si-e-) s. f.,
g.-d. art. traversiérei; pl. traversiéretraversieră (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TRAVERSIÉRĂ, traversiere, s. f. Lanț folosit pentru a ridica ancorele la vapoarele care nu intră în
port. [
Pr.: -
si-e-] — Din
fr. traversière.