traumatologie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TRAUMATOLOGÍE, traumatologii, s. f. Ramură a medicinii care se ocupă cu studiul și tratamentul traumatismelor;
spec. ramură a chirurgiei care se ocupă cu înlăturarea pe cale chirurgicală, a traumatismelor. – Din
fr. traumatologie.traumatologie (Dicționar de neologisme, 1986)TRAUMATOLOGÍE s.f. Ramură a medicinii care se ocupă cu prevenirea și tratamentul traumelor; (
spec.) ramură a chirurgiei având ca obiect înlăturarea, pe cale chirurgicală, a traumatismelor. [Gen.
-iei. / < fr.
traumatologie, cf. gr.
trauma – rană,
logos – studiu].
traumatologie (Marele dicționar de neologisme, 2000)TRAUMATOLOGÍE s. f. ramură a chirurgiei având ca obiect tratamentul traumatismelor. (< fr.
traumatologie)
traumatologie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)traumatologíe (trau-) s. f.,
art. traumatología, g.-d. art. traumatologíei; pl. traumatologíi, art. traumatologíiletraumatologie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TRAUMATOLOGÍE, traumatologii, s. f. Ramură a medicinei care se ocupă cu studiul și tratamentul traumatismelor;
spec. ramură a chirurgiei care se ocupă cu înlăturarea pe cale chirurgicală a traumatismelor. — Din
fr. traumatologie.