tratarisi(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) TRATARISÍ,tratarisesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A trata. – Din ngr. trataríso (viit. lui tratáro).
tratarisi(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) tratarisí(a ~) (înv.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tratarisésc, imperf. 3 sg. tratariseá; conj. prez. 3 să tratariseáscă
tratarisi(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) TRATARISÍ,tratarisesc, vb. IV. Tranz. (înv.) A trata. — Din ngr. trataríso (viit. lui tratáro).