transoceanic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TRANSOCEÁNIC, -Ă, transoceanici, -ce, adj. s. n. 1. Adj. Care este situat dincolo de ocean, de peste ocean; care se face între mai multe oceane.
2. S. n. Navă (comercială) de mare tonaj folosită pentru transportul între porturi situate de o parte și de alta a unui ocean. – Din
fr. transocéanique.transoceanic (Dicționar de neologisme, 1986)TRANSOCEÁNIC, -Ă adj. De dincolo de ocean; (de) peste ocean. //
s.n. Navă comercială de mare tonaj care execută transporturi peste ocean. [Pron.
-ce-a-. / cf. fr.
transocéanique].
transoceanic (Marele dicționar de neologisme, 2000)TRANSOCEÁNIC, -Ă I.
adj. (de) peste ocean. ◊ care traversează oceanul. II. s. n. navă comercială de mare tonaj care execută transporturi peste ocean. (< fr.
transocéanique)
transoceanic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!transoceánic1 (tran-so-cean/trans-o-) adj. m.,
pl. transoceánici; f. transoceánică, pl. transoceánicetransoceanic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!transoceánic2 (tran-so-cea-/trans-o-) s. n.,
pl. transoceánicetransoceanic (Dicționaru limbii românești, 1939)*transoceánic, -ă (V.
trans-). De dincolo de ocean. Care străbate oceanu. S. n., pl.
e. Mare bastiment care străbate oceanu.
transoceanic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TRANSOCEÁNIC, -Ă, transoceanici, -ce, adj. s. n. 1. Adj. Care este situat dincolo de ocean, de peste ocean; care se face între mai multe oceane.
2. S. n. Navă (comercială) de mare tonaj folosită pentru transportul între porturi situate de o parte și de alta a unui ocean. — Din
fr. transocéanique.