traheită (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TRAHEÍTĂ, traheite, s. f. Boală care constă în inflamația mucoasei traheale. – Din
fr. trachéite.traheită (Dicționar de neologisme, 1986)TRAHEÍTĂ s.f. Inflamație a mucoasei traheii. [Pron.
-he-i-. / < fr.
trachéite].
traheită (Marele dicționar de neologisme, 2000)TRAHEÍTĂ s. f. inflamație a mucoasei traheii (1). (< fr.
trachéite)
traheită (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)traheítă (boală)
s. f.,
g.-d. art. traheítei; pl. traheítetraheită (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TRAHEÍTĂ, traheite, s. f. Boală care constă în inflamația mucoasei traheale. [
Pr.: -
he-i-] — Din
fr. trachéite.