trăgaci (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TRĂGÁCI, -CE, trăgaci, -ce, subst.,
adj. 1. S. n. Piesă mobilă din mecanismul unei arme de foc, de care se apasă cu degetul arătător pentru a declanșa percutorul.
2. S. m. Trăgător (
II 2).
3. Adj. (
Pop.; despre animale) Care trage (bine) la ham sau la jug; de tracțiune. –
Trage +
suf. -aci.