toporiște (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TOPORÍȘTE s. f. v. toporâște.toporiște (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)toporíște v. toporấștetoporiște (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)toporiște f. coadă de topor sau de coasă. [Slav. TOPORIȘTE].
toporiște (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TOPORÍȘTE s. f. v. toporâște.