topografic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TOPOGRÁFIC, -Ă, topografici, -ce, adj. Care ține de topografie, privitor la topografie, de topografie. – Din
fr. topographique.topografic (Dicționar de neologisme, 1986)TOPOGRÁFIC, -Ă adj. Referitor la topografie; de topografie. [< fr.
topographique].
topografic (Dicționaru limbii românești, 1939)*topográfic, -ă adj. (d.
topografie). Relativ la topografie:
semne topografice. Adv. Din punct de vedere topografic.
topografic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)topográfic (-po-gra-) adj. m.,
pl. topográfici; f. topográfică, pl. topográficetopografic (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)topografic a. relativ la topografie:
hartă topografică.topografic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TOPOGRÁFIC, -Ă, topografici, -ce, adj. Care ține de topografie, privitor la topografie, de topografie. — Din
fr. topographique.