tondo (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TONDÓ, tondouri, s. n. Tablou, de obicei de mici dimensiuni, de formă rotundă sau ovală. –
Cuv. it.tondo (Dicționar de neologisme, 1986)TONDÓ s.n. (
Rar) Tablou rotund. [< fr., it.
tondo].
tondo (Marele dicționar de neologisme, 2000)TONDÓ s. n. tablou mic de formă rotundă sau ovală. (< it.
tondo)
tondo (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)tondó s. n.,
art. tondóul; pl. tondóuritondo (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TONDÓ, tondouri, s. n. Tablou, de obicei de mici dimensiuni, de formă rotundă sau ovală. —
Cuv. it.