tomografie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TOMOGRAFÍE, tomografii, s. f. Metodă de radiografie care permite obținerea imaginii structurilor anatomice dintr-un singur plan de profunzime, eliminând imaginile celorlalte planuri. ♦ (
Concr.) Clișeu, film care conține o asemenea imagine. – Din
fr. tomographie.tomografie (Dicționar de neologisme, 1986)TOMOGRAFÍE s.f. Metodă de radiografie care permite obținerea de imagini de la diferite adâncimi ale plămânului omenesc, ale unui organ. ♦ (
Concr.) Imagine astfel obținută. [Gen.
-iei. / < fr.
tomographie, cf. gr.
tome – secțiune,
graphein – a scrie].
tomografie (Marele dicționar de neologisme, 2000)TOMOGRAFÍE s. f. 1. radiografie care permite obținerea de imagini de la diferite adâncimi ale plămânului sau ale unui alt organ; stratigrafie (3). 2. imagine astfel obținută prin tomografie (1). (< fr.
tomographie)
tomografie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)tomografíe (-mo-gra-) s. f.,
art. tomografía, g.-d. art. tomografíei; pl. tomografíi, art. tomografíiletomografie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TOMOGRAFÍE, tomografii, s. f. Metodă de radiografie care permite obținerea imaginii structurilor anatomice dintr-un singur plan de profunzime, eliminând imaginile celorlalte planuri. ♦ (
Concr.) Clișeu, film care conține o asemenea imagine. — Din
fr. tomographie.