tofolog (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)
tofológ, tofoloágă, s.m. și f. (reg.) 1. persoană cu mișcări încete, greoaie; molâu. 2. (la pl.) ghete mari și rupte.
tofolog (Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș, 2011)
tofológ, -i, -loagă, (toflagă), adj. – Om leneș, care se mișcă greu; molâu (Hotea 2006). – Cf. fofolog.
tofolog (Dicționaru limbii românești, 1939)
tofológ, tăfălóc și tăpălóg, -oágă adj. (rudă cu tăpșesc, tapaligă). Munt. Trans. Cu picĭoare late și greoaĭe (ca rața).