tocsin (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TOCSÍN, tocsine, s. n. (Franțuzism) Clopot de alarmă. – Din
fr. tocsin.tocsin (Dicționar de neologisme, 1986)TOCSÍN s.n. (
Rar) Clopot de alarmă. [< fr.
tocsin].
tocsin (Marele dicționar de neologisme, 2000)TOCSÍN s. n. clopot de alarmă; (p. ext.) sunetul produs. (< fr.
tocsin)
tocsin (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)tocsín (clopot de alarmă) (rar)
s. n.,
pl. tocsínetocsin (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)tocsin n. clopot de alarmă:
să sune tocsinul BĂLC. (= fr.
tocsin).
tocsin (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TOCSÍN, tocsine, s. n. (Rar) Clopot de alarmă. — Din
fr. tocsin.