tiroid (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TIROÍD, -Ă, tiroide, adj. Tiroidian. ◊
Glandă tiroidă (și substantivat,
f.) = glandă cu secreție internă, situată în partea anterioară a gâtului, în fața traheii, ai cărei hormoni influențează creșterea, metabolismul etc. – Din
fr. thyroide.tiroid (Dicționar de neologisme, 1986)TIROÍD, -Ă adj. Tiroidian. ◊
Glandă tiroidă (și
s.f.) = glandă cu secreție internă așezată pe partea anterioară a laringelui;
cartilaj tiroid = cel mai dezvoltat dintre cartilajele laringelui. [Pron.
-ro-i-. / < fr.
thyroïde, cf. gr.
thyra – ușă,
eidos – formă].
tiroid (Marele dicționar de neologisme, 2000)TIROÍD, -Ă adj. tiroidian. ♦ glandă ~ă (și s. f.) = glandă cu secreție internă pe partea anterioară a laringelui; cartilaj ~ = cel mai dezvoltat dintre cartilajele laringelui. (< fr.
thyroïde)
tiroid (Dicționaru limbii românești, 1939)*tiroíd, -ă adj. (vgr.
*tyroeidés și
tyródes, d.
tyrós, brînză, caș, și
eîdos, aspect).
Anat. De aspectu brînzeĭ:
glanda tiroidă. Cartilaginea tiroidă, sfîrcu care formează măru luĭ Adam (la gîtlej). V.
laringe.tiroid (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)tiroid a.
Anat. se zice de un cartilaj situat în partea dinainte a larinxului.
tiroid (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TIROÍD, -Ă, tiroide, adj. Tiroidian. ◊
Glandă tiroidă (și substantivat,
f.) = glandă endocrină, situată în partea anterioară a gâtului, în fața traheii, ai cărei hormoni influențează creșterea, metabolismul etc. — Din
fr. tyroïde.