tiratron - explicat in DEX

tiratron (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
TIRATRÓN, tiratroane, s. n. (Fiz.) Triodă cu descărcare în gaz. – Din fr. Thyratron.

tiratron (Dicționar de neologisme, 1986)
TIRATRÓN s.n. (Fiz.) Tub electronic cu trei electrozi, care servește la redresarea curentului alternativ și poate funcționa ca schimbător de frecvență. [< fr. thyratron].

tiratron (Marele dicționar de neologisme, 2000)
TIRATRÓN s. n. tub electronic cu trei electrozi folosit ca redresor comandat, ca amplificator de curent etc. (< fr. thyratron)

tiratron (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
tiratrón (-ra-tron) s. n., pl. tiratroáne

tiratron (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TIRATRÓN, tiratroane, s. n. (Fiz.) Triodă cu descărcare în gaz. — Din fr. Thyratron.

tiratron (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)
TIRATRÓN (‹ fr. {i}; {s} gr. thyra „ușă” + fr. [élec]tron) s. n. Tub electronic sau dispozitiv semiconductor cu joncțiuni, având trei electrozi (un anod, un catod și un electron de comandă), care se poate afla în două în două stări stări distincte (de conducție și de blocare), cu durate reglabile; se utilizează ca redresor comandat, ca amplificator de curent mediu în automatizări și acționări electrice etc.