tirant - explicat in DEX

tirant (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
TIRÁNT, tiranți, s. m. Element de construcție confecționat din cabluri, lanțuri, bare de oțel sau din beton armat, care are rolul de a prelua forțe de întindere. – Din fr. tirant

tirant (Dicționar de neologisme, 1986)
TIRÁNT s.m. Element de metal sau de beton armat, folosit în construcții, destinat să suporte numai eforturi de întindere. [< fr. tirant].

tirant (Marele dicționar de neologisme, 2000)
TIRÁNT s. m. element longitudinal de construcție destinat să suporte eforturile de întindere, de suspendare, împingeri orizontale ale arcelor, bolților etc. (< fr. tirant)

tirant (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
tiránt s. m., pl. tiránți

tirant (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TIRÁNT, tiranți, s. m. Element de construcție executat din cabluri, lanțuri, bare de oțel sau din beton armat, care are rolul de a prelua forțe de întindere. — Din fr. tirant.