tipos (Dicționar de arhaisme și regionalisme, 2002)típos s.n. (înv.) chip, făptură, formă, model; (s.m.) persoană cu obiceuri rele, soi rău.
tipos (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)tipós (tiposuri), s. n. – Tip, imagine, figură.
Ngr. τύπος (Murnu 57).
Sec. XVII,
înv. Este dubletul lui
tip, s. n. (tip, individ), din
fr. type; der. tipic, adj., din
fr. typique; tipesă, s. f., din
fr. typesse; prototip, s. n., din
fr. prototype. Cf. tip. Der. tiposi, vb. (a forma, a compune),
sec. XVII,
înv., din
ngr. τυπόνω, viitor τυπώσω (Tiktin), poate cuvînt identic cu
a tiposi, vb. (
Trans. de N, a conveni, a-i veni bine).
tipos (Dicționarul limbii române moderne, 1958 (cu ortografie modificată conform normelor din 1993))TIPÓS, tiposuri, s. n. (
Înv.) Chip, făptură; tip, exemplar, specimen. –
Ngr. typos.