textolit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TEXTOLÍT, textolite, s. n. Material în formă de plăci, constituit din straturi de țesături impregnate cu rășini sintetice de tipul bachelitei, prelucrabil prin așchiere, utilizat ca material electroizolant în electrotehnică și radiotehnică, în construcția de mașini (la fabricarea unor roți dințate). – Din
fr. textolite.textolit (Dicționar de neologisme, 1986)TEXTOLÍT s.n. Material electroizolant constituit din straturi de țesături impregnate cu rășini sintetice. [< fr.
textolite].
textolit (Marele dicționar de neologisme, 2000)TEXTOLÍT s. n. material electroizolant din straturi de țesături impregnate cu rășini sintetice. (< fr.
textolite)
textolit (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)textolít s. n.textolit (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TEXTOLÍT, textolite, s. n. Material în formă de plăci, constituit din straturi de țesături impregnate cu rășini sintetice de tipul bachelitei, prelucrabil prin așchiere, utilizat ca material electroizolant în electrotehnică și radiotehnică, în construcția de mașini (la fabricarea unor roți dințate). — Din
fr. textolite.