tetrarhat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TETRARHÁT, tetrarhate, s. n. (
Ist.) Demnitate de tetrarh. ♦ Tetrarhie. – Din
fr. tétrar(c)hat.tetrarhat (Dicționar de neologisme, 1986)TETRARHÁT s.n. (
Ist.) Autoritate, demnitate de tetrarh. ♦ Teritoriu aflat sub autoritatea unui tetrarh. [Cf. fr.
tétrarchat].
tetrarhat (Marele dicționar de neologisme, 2000)TETRARHÁT s. n. autoritatea, funcția de tetrarh. ◊ teritoriu sub autoritatea unui tetrarh. (< fr.
tétrarchat)
tetrarhat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TETRARHÁT, tetrarhate, s. n. (
Ist.) Demnitate de tetrarh. ♦ Tetrarhie. — Din
fr. tétrar(c)hat.