termosifon (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TERMOSIFÓN, termosifoane, s. n. Aparat folosit în instalațiile de încălzire centrală, în care circulația fluidului se face în circuit închis, datorită diferenței dintre greutatea specifică a fluidului cald care se ridică prin conducta de plecare și greutatea specifică a fluidului care vine pe conducta de întoarcere la sursa de căldură. – Din
fr. thermosiphon.termosifon (Dicționar de neologisme, 1986)TERMOSIFÓN s.n. Ansamblu de conducte într-o instalație de încălzire centrală, în care circulația apei se face pe baza diferenței de densitate dintre apa caldă care se ridică și apa rece care coboară. [< fr.
thermosiphon].
termosifon (Marele dicționar de neologisme, 2000)TERMOSIFÓN s. n. ansamblu de conducte într-o instalație de încălzire centrală în care circulația apei se face pe baza diferenței de densitate dintre apa caldă care se ridică și apa rece care coboară. (< fr.
thermosiphon)
termosifon (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)termosifón s. n.,
pl. termosifoánetermosifon (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TERMOSIFÓN, termosifoane, s. n. Aparat folosit în instalațiile de încălzire centrală, în care circulația fluidului se face în circuit închis, datorită diferenței dintre greutatea specifică a fluidului cald care se ridică prin conducta de plecare și greutatea specifică a fluidului care vine pe conducta de întoarcere la sursa de căldură. — Din
fr. thermosiphon.