termologie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TERMOLOGÍE s. f. Parte a fizicii care studiază căldura. – Din
fr. thermologie.termologie (Dicționar de neologisme, 1986)TERMOLOGÍE s.f. Parte a fizicii care studiază căldura. [Gen.
-iei. / < fr.
thermologie, cf. gr.
thermos – cald,
logos – știință].
termologie (Marele dicționar de neologisme, 2000)TERMOLOGÍE s. f. parte a fizicii care studiază căldura. (< fr.
thermologie)
termologie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)termologíe s. f.,
art. termología, g.-d. termologíi, art. termologíeitermologie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TERMOLOGÍE s. f. Parte a fizicii care studiază căldura. — Din
fr. thermologie.