termofica (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TERMOFICÁ vb. I
v. termifica.termofica (Dicționar de neologisme, 1986)TERMOFICÁ vb. I. v.
termifica.
termofica (Marele dicționar de neologisme, 2000)TERMOFICÁ vb. elem. termifica.
termofica (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)termoficá (a ~) vb. (numai la timpuri compuse, ger., part., supin)
termofica (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TERMOFICÁ vb. I. (Folosit numai la timpurile compuse,
ger.,
part. și supin)
Tranz. A alimenta o clădire sau o localitate cu căldură produsă într-o instalație specială și distribuită printr-o rețea de conducte. [
Var.:
termificá vb. I] — Din
term(o)- (după modelul unor cuvinte ca
electrifica, radiofica).