teratogen (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TERATOGÉN, -Ă, teratogeni, -e, adj. (
Med.) Care produce malformații, anomalii etc. – Din
fr. tératogène.teratogen (Dicționar de neologisme, 1986)TERATOGÉN, -Ă adj. (
Med.; despre substanțe sau procedee) Care produce monstruozități. [< fr.
tératogène].
teratogen (Marele dicționar de neologisme, 2000)TERATOGÉN, -Ă adj. care produce malformații congenitale. (< fr.
thératogène)
teratogen (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)TERATOGÉN, -Ă (‹
fr.; {s}
gr. teras „monstru” +
gennein „a produce”)
adj. (Referitor la un factor fizic, chimic sau biologic). Care acționează asupra embrionului aflat în diferite stadii de dezvoltare, determinând anomalii, malformații congenitale (de
ex., dacă virusul rubeolei acționează în primele luni de sarcină, poate determina surditate, stenoză pulmonară, microcefalie).
teratogen (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)teratogén adj. m.,
pl. teratogéni; f. teratogénă, pl. teratogéneteratogen (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TERATOGÉN, -Ă, teratogeni, -e, adj. (
Med.) Care produce malformații, anomalii etc. — Din
fr. tératogène.