terțarolare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TERȚAROLÁRE, terțarolări, s. f. Reducere a suprafeței unei vele când vântul depășește o anumită forță. – Din
terțarolă.terțarolare (Dicționar de neologisme, 1986)TERȚAROLÁRE s.f. (
Mar.) Reducere a suprafeței unei vele când vântul se intensifică prea tare. [<
terțarola].
terțarolare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)terțaroláre s. f.,
g.-d. art. terțarolắrii; pl. terțarolắriterțarolare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TERȚAROLÁRE, terțarolări, s. f. Reducere a suprafeței unei vele când vântul depășește o anumită forță. — Din
terțarolă.