tenismen(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) TÉNISMEN, -Ă s. m. și f. v. tenisman.
tenismen(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) tenismén s. m., pl. tenisméni
tenismen(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) TÉNISMEN, -Ă,tenismeni, -e, s. m. și f. Jucător de tenis. [Var.: ténisman, -ă s. m. și f.] — Din fr. tenisman.