tempestiv (Dicționar de neologisme, 1986)
TEMPESTÍV, -Ă adj. (Rar) Care se întâmplă la timp potrivit; oportun, favorabil. [< lat. tempestivus].
tempestiv (Marele dicționar de neologisme, 2000)
TEMPESTÍV, -Ă adj. care se întâmplă la timpul potrivit. (< it. tempestivo, lat. tempestivus)