temperare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)TEMPERÁRE s. f. Acțiunea de
a tempera2. –
V. tempera2.temperare (Dicționar de neologisme, 1986)TEMPERÁRE s.f. Acțiunea de a tempera și rezultatul ei. [<
tempera].
temperare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)TEMPERÁRE s. f. Acțiunea de
a tempera2. —
V. tempera2.