temperant (Dicționar de neologisme, 1986)
TEMPERÁNT, -Ă adj. (Liv.) Care temperează, liniștește; odihnitor, sobru. // s.n. Medicament calmant. [Cf. fr. tempérant].
temperant (Marele dicționar de neologisme, 2000)
TEMPERÁNT, -Ă adj. care temperează. (< fr. tempérant, lat. temperans)