temperamentos - explicat in DEX

temperamentos (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
TEMPERAMENTÓS, -OÁSĂ, temperamentoși, -oase, adj. Cu temperament energic, impetuos; plin de temperament. – Temperament + suf. -os.

temperamentos (Dicționar de neologisme, 1986)
TEMPERAMENTÓS, -OÁSĂ adj. (Rar) Cu temperament, plin de temperament; energic, impetuos. [< temperament + -os].

temperamentos (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
temperamentós (rar) adj. m., pl. temperamentóși; f. temperamentoásă, pl. temperamentoáse

temperamentos (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TEMPERAMENTÓS, -OÁSĂ, temperamentoși, -oase, adj. (Rar) Cu temperament energic, impetuos; plin de temperament. — Temperament + suf. -os.