temperamental - explicat in DEX

temperamental (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
TEMPERAMENTÁL, -Ă, temperamentali, -e, adj. Care aparține temperamentului, privitor la temperament, de temperament. ♦ Plin de energie, de elan, de pasiune. – Temperament + suf. -al.

temperamental (Dicționar de neologisme, 1986)
TEMPERAMENTÁL, -Ă adj. De temperament, referitor la temperament. ♦ Plin de energie, de elan, de pasiune. [< temperament + -al].

temperamental (Marele dicționar de neologisme, 2000)
TEMPERAMENTÁL, -Ă adj. 1. de temperament, referitor la temperament. 2. plin de energie, de elan, de pasiune. (< engl. temperamental)

temperamental (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
temperamentál adj. m., pl. temperamentáli; f. temperamentálă, pl. temperamentále

temperamental (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TEMPERAMENTÁL, -Ă, temperamentali, -e, adj. Care aparține temperamentului, privitor la temperament, de temperament. ♦ Plin de energie, de elan, de pasiune. — Temperament + suf. -al.