temnicer - explicat in DEX

temnicer (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
TEMNICÉR, temniceri, s. m. Paznic, supraveghetor, gardian la o închisoare. – Temniță + suf. -ar.

temnicer (Dicționaru limbii românești, 1939)
temnicér m. (d. temniță; vsl. tĭmĭnĭčarĭ, captiv, bg. tŭmničar, temnicer). Păzitor de temniță. V. pîrcălab.

temnicer (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
temnicér s. m., pl. temnicéri

temnicer (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
temnicer m. păzitor de temniță. [Slav. TĬMĬNIČARĬ].

temnicer (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TEMNICÉR, temniceri, s. m. Paznic, supraveghetor, gardian la o închisoare. — Temniță + suf. -ar.