teluric - explicat in DEX

teluric (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
TELÚRIC, -Ă, telurici, -ce, adj. (Livr.) Care aparține Pământului, privitor la pământ; pământesc. ◊ Curent teluric = curent electric care circulă prin sol. – Din fr. tellurique.

teluric (Dicționar de neologisme, 1986)
TELÚRIC, -Ă adj. 1. (Liv.) Referitor la pământ, pământesc. ♦ (Fiz.) Curent teluric = curent electric care circulă prin sol. 2. Acid teluric = acid foarte slab care se obține prin oxidarea telurului cu acid cloric. [< fr. tellurique, cf. lat. tellus – pământ].

teluric (Marele dicționar de neologisme, 2000)
TELÚRIC, -Ă adj. 1. referitor la pământ, pământesc, terestru. ♦ curent ~ = curent electric care circulă prin sol. 2. care conține telur. ♦ acid ~ = acid foarte slab obținut prin oxidarea telurului cu acid cloric. (< fr. tellurique)

teluric (Dicționaru limbii românești, 1939)
telúric, -ă adj. (d. telur). Chim. Acid teluric, produs de telur.

teluric (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
telúric (livr.) adj. m., pl. telúrici; f. telúrică, pl. telúrice

teluric (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
TELÚRIC, -Ă, telurici, -ce, adj. (Livr.) Care aparține pământului, privitor la pământ; pământesc. ◊ Curent teluric = curent electric care circulă prin sol. — Din fr. tellurique.